sâmbătă, 6 septembrie 2008

O noua iubire incepe cu A

Iubirile-s ca florile, multe, diferite, colorate, mari si mici, de camp, de munte si de mare, de zi si de noapte, vazute, mirosite, admirate, rupte, oferite si primite, altele inca necunoscute, nemaivazute , nemaipomenite.
Noaptea trecuta am povestit pana dimineata cu Mihai, cel pe care il urasc mai putin decat il iubesc. El despre ale lui, eu despre ale mele, dar ambii despre iubiri eterne. M-am pomenit dintr-o data atat de prezenta, incat mi-am dat seama ca eram toata acolo, adunata cu gandul si inima intr-un metru patrat de canapea. M-am regasit intr-un moment care plutea in liniste, invingator al timpului trecut, al amintirilor adormite, dar si al celor rascolite, moment in care am simtit ca sunt indragostita de nimeni si nimic. Senzatie unica. Nu stiu daca se va mai repeta. Senzatie la care am visat cand mi-am dorit sa uit, sa sterg, sa inec, sa ingrop si sa plec. Sa pot sa dorm. Cat mi-am dorit sa simt ce mi-a placut sa scriu cand am ales sa tac: " Iubirea este libertate", descatusata, zburatoare,infinita. Am tot povestit si repovestit, uimita de noua mea indragostire de nimeni si nimic, iar pe final iubirea m-a facut sa strig: "Frateeeeeeeeeeeeeeeeeeeee, ce tare-i tipa asta!!! DIVINA!!!". O vazusem mai devreme in niste poze facute de Mihai. Si m-am indragostit de ea :)) Doamneeeeeeee! Cat de iubitoare pot sa fiu :)))

P.S. Angel, esti un castel de frumusete!

4 comentarii:

Anonim spunea...

hahah, ti-am citit postul si automat m-am simtit muuultt mai bine, vreau sa ajunga ziua cat mai repede in care voi zice: "sunt indragostita de nimeni si nimic" :) PAre ca va fi o senzatie minunata...

Madaline Maria Dumitru spunea...

place textul!
dragut, simplu [de zi cu zi, sau foarte rar]si profund!
poop!

Anonim spunea...

am citit si recitit blogul la fel de pierduta in ganduri, si la fel de adunata pe scaunul din fata compului...in cazul meu!am deschis rani vindecate si zambete uitate.m-am amuzat si am plans in acelasi timp.cateodata mi se pare ca sunt o minge in mana unui D-zeu capricios care ma tranteste de toti peretii,ma ignora intr-un colt uitat de lume,ma ia in brate,ma iubeste si se joaca din nou,ma inalta in aer si ma lasa sa cad cu aceeasi viteza...momentan sunt inca in aer :)) ceva s-a schimbat in mine recent.am la fel de multe vise dar cu alta nuanta.de data asta cer de la viata mult, mult mai mult...yep, asta sunt!si nu e vorba de bani sau de vreo multumire fizica...iubesc,nu fumez si nu am bani! :)) sunt fericita... ms k existi

Anonim spunea...

..ce ai trait tu se cheama "iubire neconditionata" ..e greu de inteles si greu de aplicat de catre marea multime de suflete.. putini cunosc lucrul acesta, desi sufletul fiecaruia tanjeste dupa asa ceva; este o lume moarta sufleteste insa pe cale de trezire si e trezita cat de cat mental insa pe cale de adormire.. ..mintea e buna trezita insa este ideal sa fie controlata; cind este ea in plinatatea ei, dispare sufletul si iubirea in plinatatea lor, iar cand apare iubirea si se trezeste sufletul, dispare mintea, ca si zgomot de fond, pleaca; nu mai poate sa existe pentru ca ea nu aduce nici o implinire, devine nula.. ..mintea fiind nula, iubirea incepe sa se desfasoare si sa alunece pe toate cararile existente ce duc catre suflet, fara un tel anume, fara a urmari ceva anume, ea se desfasoara pur si simplu si curge la fel ca un rau, pe unde vrea, facandu-si loc prin toate cotloanele fiintei spre vastul ocean al sufletului.. ..atunci ea, iubirea, nu mai are un scop anume, o idee de baza pentru care sa existe, ea este spontana si directa, este jucausa si te loveste in plin, este infloritoare si colorata, este libera si neconditonata, ea este pur si simplu si nu ai ce sa ii faci decat sa o admiri si sa o lasi in voia ei.. ..daca fiecare om ar simtii o farama din ce ai simti tu, cu siguranta ar fi o transformare.. ..sa poti sa iubesti fara un scop anume, este temelia de baza a sufletului, doar atunci poti spune ca incepi sa traiesti, sa simti viata in tot ce te inconjoara, abia atunci incepi a fi tu cu adevarat.. iubirea inseamna libertate, precum ai spus, insa in momentul in care iubesti cu adevarat, si simti toate emotiile si sentimentele ca se indreapta spre anumite presoane, fiinte, lucruri, mai poti sa rezisti fara a te atasa de ele? ..cum le oferi libertatea daca esti atasat mental, sau in subconstient de ele? cum oferi libertate totala acelor fiinte sau lucruri daca tu tanjesti la ele si esti dependent/a de energia lor? ..da, iubirea este libertate iar libertatea este cel mai greu de controlat, este cel mai greu de subjugat.. ..uita-te in jurul tau pentru ca ai la ce te uita, traiesti intr-un loc unde exista o mare masa de oameni, ai posibilitatea sa ii privesti.. priveste-i, priveste-i in ochi, patrunde adinc in sufletul lor.. ..nu e nevoie sa faci altceva decat sa ii privesti si vei putea vedea cat sunt de saraci unii in interior, cat sunt de tristi altii in interior sau cum stau multi in mintea lor facand diverse calcule.. ..insa vei gasi si oameni care sa fi descoperit o farama din ei si pe aceia o sa ii citesti din privire.. ..iti vei da seama cati oameni sunt cu adevara liberi si cati sunt atasati de fiinta de langa ei ca de un obiect, cati sunt cu adevarat dechisi sufleteste si cati pot iubi neconditionat.. ..oricine poate sa traiasca ce ai trait tu, potential exista, insa frica de schimbare si atasamentele, judecatile si etichetele, le blocheaza oamenilor drumul in cautarea interioara.. ..ori iubesti neconditionat, ori nu iubesti deloc :)